ACADEMICA
nr. 1-2 (121,122) noiembrie-decembrie 2000

Numarul 1-2 (121-122), pe lunile noiembrie- decembrie 2000, are ca motto cuvintele lui Nicolae Iorga: " in chestiunea teritoriilor nationale drepturile niciodata nu se prescriu; iar dreptatea unui neam intotdeauna triumfa". Pline de adevar, aceste cuvinte au o semnificatie aparte cu deosebire la ceasul istoriei care aminteste ca au trecut 60 de la asasinarea marelui istoric, personalitate emblematica pentru constiinta noastra nationala. Comemorarii acestui incalificabil act, ca o crima monstruoasa impotriva istoriei noastre, i-a fost dedicata o sesiune stiintifica si comunicarile sustinute cu acest prilej configureaza profilul tematic al acestui numar.

Pe prima pagina, acad. Eugen Simion evoca personalitatea complexa a lui Nicolae Iorga, despre care Dimitrie Gusti scria "Stapan suveran pe trecut, N. Iorga a condus prezentul si a prezis viitorul ca un adevarat artist, printr-o sinteza impresionanta, desfasuratoare de rosturi noi si de perspective uriase". In continuare, acad. Dan Berindei semneaza articolul "Nemuritorul Nicolae Iorga", acad Stefan Stefanescu "Academia Romana- in memoriam", Ioan Scurtu "60 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga", Mircea Maciu, "Un istoric care a fost si sociolog: Nicolae Iorga".

Despre Marea Unire din 1918 scrie Florin Constantiniu, membru corespondent al Academiei Romane iar Alexandru Chiriac infatiseaza pe larg sacrificiile romanilor basarabeni.

Paginile de mijloc ale revistei au ca generic "Transilvania si Academia Romana", un interesant documentar semnat de Dorina N. Rusu. In aceasi perspectiva, Vasile Tomescu infatiseaza afirmarea culturii muzicale in România Mare.

Paginile care au ca generic "Sub cupola Academiei" sunt consacrate discursului de receptie prezentat de acad. Mircea Petrescu-Dâmbovita cu tema "Realizari si perspective in cercetarea Culturii Cucuteni", prefatat de cuvântul de deschidere al acad. Virgil Cândea si urmat de traditionalul raspuns rostit de acad. Stefan Stefanescu. Sub acelasi generic, Johan Mylius, directorul Centrului Universitar Hans Christian Andersen din Sudul Danemarcei, Odense il infatiseaza pe "necunoscutul" Andersen , ca pe un creator singuratic, simtindu-se mai curand european, decât un fiu al patriei sale.

Articolele "Religion and civilization : Religious dialog", semnat de ES Ahmad Farad Hosseini, ambasadorul Republicii Iran în România si "Ortodoxie si religie" de Pr. Prof Dumitru Popescu redau idei discutate in cadrul simpozionului international pe tema dialogului dintre islam si crestinism.

La implinirea a doua mii de ani de la nasterea lui Iisus Hristos, Mircea Pacurariu, membru corespondent al Academiei Române scrie despre "Legaturile românilor cu Tara Sfânta". Acad. Virgil Cândea scrie un amplu articol despre "Receptarea operei Parintelui Staniloae in cultura romaneasca".

In dorinta de a oferi o cât mai cuprinzatoare reflectare, amintim articlul "Îceputurile gândirii speculative la grecii antici" de acad. Alexandru Surdu, prezentarea Centrului de studii Bucovina al Academiei Române de Dumitru Vatamaniuc, o relatare despre Colonelul Gh. Eminescu de Ion Hangiu, o alta despre profesorul Rudolf Voinaroschi de acad. Radu Voinea, o schita a arborelui genealogic al familiei Titeica, o "dinastie de intelectuali romani" de Mircea Colosenco , "Note istorice pentru o teorie a relativitatii speciale"  de Dinu-Stefan T. Moraru si Corina Oana Petre, "Promovarea dezvoltarii durabile a industriei"de Elvira Grigoras, "Banca Nationala a României în fata unei provocari istorice. Crearea Bancii Centrale Europene si euro" de acad. Costin Kiritescu si "Societatea si protectia patrimoniului" de Gheorghe Ionascu.

De retinut pentru cei interesati raportul privind posibilitatile de acces ale institutelor si centrelor de cercetare din sistemul Academiei Române la surse alternative de cercetare semnat de acad. Florin Filip, vicepresedinte al Academiei Române.

Sunt publicate Premiile Academiei Romane pe anul 1998, decernate în anul 2000.

Acad. Cristofor Simionescu face o relatare despre "Zilele academice iesene", acad. Victor Emanuel Sahini si Cristian Hera, membru corespondent al Academiei Române prezinta, pe scurt, manifestari stiintifice de interes national si international. Cristina Mandravel face o cronica a celui de al XXV -a congres al Academiei Americano-Române de arte si stiinte, desfasurat intre 12 si16 iulie la Cleveland. Nicolae Iliescu face o prezentare a numarului 4-8 (150-154) pe anul 2000 din revista "Caiete Critice", "o adevarata biblioteca la purtator, atelier si muzeu intercultural"

Despre manifestarile stiintifice si culturale scrie ca de obicei Elena Solunca- Moise in  "Cronica vietii academice".

O revista cu o tematica diversa, o reflectare a preocuparilor ce acum, la sfarsit de mileniu, impun Academia Româna ca prestigioasa institutie de cercetare si creatie, ca for de consacrare a valorilor romanesti, institutie emblematica a spiritualitatii noastre.