Cum, în fiecare an, la 4 aprilie este Ziua uşilor deschise la Academia Română, amintind actul de ctitorie a acestui templu al ştiinţei şi înţelepciunii, revista se deschide cu alocuţiunea rostită cu acest prilej de acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române. Totodată, sunt publicate şi comunicările prezentate de Alain Plantey - De Gaulle şi Europa -şi a E.S Mahomed Laichoubi, ambasadorul Algeriei la Bucureşti.

Din documentele adunării generale a membrilor Academiei Române din 29 aprilie 2004, revista publică cuvântul de deschidere rostit de acad. Eugen Simion, darea de seamă a Prezidiului Academiei Române pe anul 2003 şi planul de cercetare pe anul 2004, prezentată de acad. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române şi Raportul Consiliului de conducere şi administraţie al Fundaţiei Familiei Menachem H. Elias cu privire la darea de seamă a activităţii pe anul 2003 şi la Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2004, prezentat de acad. Maya Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, , preşedintele Consiliului de conducere şi administraţie al Fundaţiei Familiei Menachem H. Elias.

Sub genericul „Presa românească de-a lungul timpului” se pot citi articolele „Presa românească din Transilvania până la 1918”, de acad. Camil Mureşanu, „Presa românească şi discursul regenerativ în epoca modernă”, de Alexandru Zub, membru corespondent al Academiei Române, şi „Presa culturală -probă a funcţionării normale a societăţii româneşti”, de Eugen Uricaru, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România.

Cum în acest an ce stă sub semnul voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, revista şi-a propus ca să-i consacre un articol, în acest număr Grigore C. Bostan, membru de onoare al Academiei Române, semnează articolul „Ştefan cel Mare şi Sfânt în tradiţia poetică orală (nordul Bucovinei)”.

La o sută de ani de la apariţia primului volum din Enciclopedia Română, acad. Alexandru Surdu scrie un consistent studiu în care convinge că, nerevizuită cum a rămas, Enciclopedia „întrece chiar şi astăzi, în extensie şi acribie, unele lucrări de specialitate. Neîndoielnic, „rămâne un moment al culturii noastre şi o dovadă a vredniciei cu care Asociaţia Transilvană pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român - ASTRA a înţeles să contribuie la slujirea naţiei române.” Tot despre Enciclopedia Română scrie şi Dumitru Acu, subliniind că „ editată sub auspiciile Asociaţiei ASTRA, Enciclopedia Română a atins ţelul propus de alcătuitorii ei, acela de a fi cea mai solidă temelie a unităţii culturale a poporului român, monumentală expresie a conştiinţei noastre naţionale...un simbol al unităţii tuturor românilor.”

O secţiune a actualului număr este dedicată problemelor economiei româneşti, în cadrul căreia se pot citi articolele: „Contribuţii la lansarea oficială a programului ESEN-3”, de acad. Aurel Iancu, „Reflecţii pe marginea lucrării Dezvoltarea economică a României, de acad. Iulian Văcărel, „Probleme ale strategiei politicii economice româneşti” de Lucian Ionescu, preşedintele Institutului Bancar Român, „Competitivitatea şi integrarea în Uniunea Europeană”, de Virginia Câmpeanu, director executiv la Institutul de Economie Mondială.

Adrian Năstase, prim-ministru Guvernului României, aduce, la zi aniversară un omagiu operei şi activităţii acad. Mihai Drăgănescu, „una dintre acele rare personalităţi care au reuşit să îngemăneze cercetarea ştiinţifică cu învăţământul, cu managementul marilor proiecte de dezvoltare şi cu politica.” În răspunsul la sesiunea care i-a fost dedicată, acad. Mihai Drăgănescu, după o retrospectivă a activităţii sale, mulţumind celor care au vorbit, încheie subliniind că atenţia sa se îndreaptă nu spre trecut, ci spre viitor, la „o posibilă societate a conştiinţei şi la o posibilă ştiinţă integrativă structural-fenomenologică”.

Mai reţinem articolul semnat de acad. Victor-Emanuel Sahini în care deapănă amintiri despre activitatea de peste o jumătate de veac a doamnei acad. Maria Brezeanu. Deosebit de interesant prin consonanţele relevate este articolul „Ecouri pitagoreice în chimia actuală”, de Achim Müller şi Adrian Pătruţ.