Nr. 3-4; martie-aprilie 2009, Anul XIX (221-222)

Actualul număr al revistei se deschide cu publicarea rapoartelor anuale prezentate în adunarea generală a membrilor Academiei Române din 18 martie, o imagine a activităţii academice din anul 2008, cu problemele existente şi perspectivele pentru anul în curs. În ordine, sunt publicate:

• „Darea de seamă a Prezidiului Academiei Române. Activitatea ştiinţifică şi culturală pe anul 2008” de acad. Florin Filip, vicepreşedinte al Academiei Române (pag.5-17);

• „Darea de seamă a Prezidiului Academiei Române. Activitatea financiară şi patrimonială” de acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, (pag.18-23);

• „Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă. Raport de activitate pentru anul 2008” de acad. Maya Simonescu (pag.24-25);

• „Raportul Consiliului Director al Fundaţiei Familiei M. H. Elias. Dare de seamă pe anul 2008 şi Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2009” de acad. Radu Voinea (pag. 26-30)

Cea mai consistentă secţiune a revistei este dedicată dezbaterii cu tema „Ce putem învăţa din actuala criză economică”, organizată de Secţia de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologie, Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) ale Academiei Române şi Grupul de Reflecţie ESEN (Evaluarea Stării Economiei Naţionale). Dezbaterea s-a deschis cu o amplă analiză a situaţiei financiare actuale sub titlul „Nouă lecţii din actuala criză financiară”, făcută de acad. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale (pag. 31-34). Mircea Ciumara, directorul general al INCE scrie despre „Nevoia unei viziuni strategice (pag. 35), subliniind că, pentru a avea o asemenea strategie este necesară îndeplinirea simultană a două condiţii: „În primul rând competenţa profesională a celor care redactează o asemenea strategie şi, în al doilea rând, consensul forţelor implicate”. Competenţa profesională există şi s-a demonstrat cu prilejul elaborării altor documente, dar ceea ce lipseşte este „voinţa politică pentru a realiza o viziune strategică asupra viitorului ţării…Noi am propune tot felul de soluţii, dar guvernanţii nu ar fi obligaţi să ţină seama de propunerile noastre… Numai că ei nu sunt interesaţi să obţină recomandări”. Concluzia ar trebui să dea de gândit: „Populaţia României e pe cale de dispariţie şi economia pe cale de destructurare, sub înalta indiferenţă a autorităţilor actuale. Pe acest fundal politic este imposibil de a mai gândi la un consens naţional.” În „Ieşirea din criză şi lansarea economică”, Ion Iliescu (pag.36-39), după o prezentare sintetică a unor teorii contemporane, abordează situaţia de la noi pentru a concluziona că „sunt necesare convergenţa forţelor politice, factorilor de decizie din stat, dezvoltarea creativităţii şi abordarea calificată, profesionistă a tuturor deciziilor şi a acţiunilor practice”. Sub acest aspect, Academia Română constituie cadrul propice pentru a coagula şi pe viitor factorii interesaţi.” Acad. Mircea Maliţa prezintă amplu „Criza economică; cauze şi remedii” (pag. 40-49); o un adevărat tur de orizont asupra situaţiei contemporane evidenţierea cauzelor şi sugerarea unor remedii. „Criza e înainte de toate o criză mentală” şi
vina este a creatorilor de doctrine şi ideologii, „care au stricat calităţile iniţiale ale capitalismului, transformând competiţia într-o cursă nebună spre profit nelimitat şi imediat.” Remediul cere eforturi uriaşe şi „ a spune că sistemul îşi revine, dar că îşi menţine ideile, prejudecăţile şi relele deprinderi, înseamnă că se ia doar o pauză în aşteptarea următoarei crize”. Cum în scrierea chineză aceiaşi ideogramă înseamnă „criză” şi „şansă” , dacă criza „va fi profundă şi îndelungată, şansa în schimb va avea dimensiuni istorice”. Şi o întrebarea retorică: „de ce nu o nouă eră într-un nou mileniu?” Abordând „Lecţiile crizei”, Aurelian Dochia (pag. 50-56) panoramează starea actuală a lumi, pentru ca ajungând la situaţia ţării noastre să afirme că „Este momentul să ne concentrăm spre reforma instituţională , care să ducă la sporirea eficienţei administraţiei publice, la îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene cu rezultate vizibile pe teren şi, în general, la continuarea procesului de integrare europeană care să aibă în centru strategie de adoptarea a euro.” Secţiunea se încheie cu articolul „Criza civilizaţională sau despre teoria succesiunii coexistente pe scurt”, semnat de Ilie Bădescu (pag. 57-63).

În continuare, revista publică unele dintre comunicările prezentate la sesiunea dedicată prof. dr. Dimitrie Gerota (1867-1939), membru corespondent al Academiei Române, personalitate de seamă a medicinii româneşti. Sunt publicate evocările semnate de acad. Dan Berindei - „Dimitrie Gerota, un renumit medic şi profesor” (pag.64) - Sorin Oprescu - „O manifestare de recunoştinţă” (pag. 65) şi Nicolae Angelescu - „Activitatea medicală a profesorului Gerota” (pag. 66-67).

Rubrica „In memoriam” cuprinde prezentarea celor care s-au stins din viaţă în aceste luni: acad. Matilda Caragiu Marioţeanu, despre care scrie prof. univ. Florica Dimitrescu, acad. Lazăr Dragoş, Maurice Druon, membru de onoare al Academiei Române şi Lászlóffy Aladár, membru corespondent al Academiei Române.

Şi, încheiere, rubricile obişnuite - „Cronica vieţii academice” şi „Apariţii la Editura Academiei”.