Nr. 9-10; septembrie-octombrie, Anul XX (239-240)

Actualul număr al revistei se deschide cu rubrica „Sub cupola Academiei” care cuprinde un grupaj de articole dedicat lui Traian Vuia, la împlinirea a 60 de ani de la stingerea sa din viață. Scriind despre Traian Vuia ca inventator, aviator și om de știință, Corneliu Berbente și Sorin Berbente, concluzionează: „Talentat, vizionar, cu o intuiție extraordinară, muncitor, modest și răbdător, cu realizări aproape de perfecțiune, folosind mijloace materiale mereu sub strictul necesar, patriot distins cu Ordinul «Ferdinand I», clasa Comandor - pentru contribuția adusă la înfăptuirea Marii Uniri, Traian Vuia este una dintre marile personalități ale țării, către care gândurile noastre se îndreaptă și se vor îndrepta cu dragoste și admirație”. Cosmonautul Dumitru Prunariu prezintă pe larg contextul aeronautic internațional în care a trăit și a construit avioane Traian Vuia, „o perioadă de efervescență în domeniul zborului, aceasta incitând și aprinzând spirite, îndemnând la un nou tip de cunoaștere, dar și la cercetare tot mai elaborată, punând încet, încet bazele unui domeniu de activitate atât indispensabil acum oricărei societăți umane”. Tot aici, Radu Homescu scrie despre prezența lui Traian Vuia în documentele diplomatice iar Alexandru Bartoc despre prezența acestui pionier al aviației în filatelie și numismatică.

O secțiune importantă este dedicată studiului semnat de acad. Păun Ion OtimanCentrului de Dezvoltare Durabilă Țara Hațegului-Retezat”, un proiect realizat de Academia Română, Universitatea București și Asociația intercomunală „Țara Hațegului”. Proiectul, demarat în iulie 2009, a fost susținut financiar printr-un grant al Islandei, Norvegiei și Liechtensteinului. În prima etapă, a fost refăcut conacul Berthelot (și construcțiile înconjurătoare), și a fost inaugurat în luna octombrie. Paralel a început derularea Proiectului de cercetare cu tema „Cercetarea geo și biodiversității, cunoașterea agriculturii tradițional-ecologice și dezvoltarea rurală în Țara Hațegului-Retezat” și rezultatele de până acum s-au concretizat în 24 de lucrări științifice publicate în țară și peste hotare, fiind sintetizate în șase volume apărute la Editura Academiei.

La secțiunea „Institute ale Academiei Române” sunt publicate articolele semnate de Marian Traian Gomoiu despre 50 de ani de existență a cercetării biologice românești, Dumitru Murariu despre contribuții remarcabile la dezvoltarea biologiei românești și Andrei Milca despre 61 de ani de la înființarea Institutului „G. Călinescu”.

Mai departe, rubrica „Internaționale” cuprinde articolele semnate de Geofrey Boulton - „A Vision for Research Universities in Europe from the perspective of the League of European Research Universities (LERU)” și cel semnat de Ludger Honnerfelder - “Science…to gain wisdom (Kant)of the Idea of the University”. În continuare, este publicată prima parte dintr-un substanțial studiu semnat de Simona Neumann intitulat „Relațiile Europei cu SUA și integrarea României în NATO”, în care este înfățișată „evoluția raporturilor dintre Europa și SUA în cadrul Alianței Nord-Atlantice, modul în care a fost regândit rolul NATO după 11 septembrie 2001, și mai ales să explice noile strategii de strategii și de politici care au făcut posibilă integrarea statelor europene”. Scriind despre România, autoarea arată că „în politicile care au condus la integrarea în NATO, România a știut să pledeze, nu doar ca solicitant și consumator de securitate, dar și ca ofertant și producător de securitate în regiune”.

Răsfoind mai departe paginile revistei, întâlnim rubrica „Opinii și dezbateri” în care pot fi citite articolele semnate de Zeno Simon - „Învățământul românesc și perspectivele sale. O încercare de analiză critică” -, Nicolae Iliescu - „Histrionism calculat”, dedicat centenarului nașterii scriitorului Radu Tudoran -, Alexandru Mironov - „Biroul de presă al științei”. Din articolul „Năzuința eternă către frumos” semnat de Marin Aiftincă am reținut: „Ca valoare în sine, absolută, frumosul deopotrivă cu perfecțiunea luminează, din înalturile sale, întreaga viață a spiritului nostru și, de acolo, ne cheamă neîncetat pe calea fără de sfârșit a desăvârșirii de sine. El este idealul spre care omul năzuiește etern, mânat de dorința de a-l atinge și egala prin creație și devenire spirituală. A trăi frumos este șansa noastră de a respinge urâtul ce ne invadează viața de azi, și a atinge nemurirea.” În articolul „Criză și anticriză în Carpații României. Starea economico-socială dramatică din ruralul montan românesc și o viziune și o viziune de salvgardare, redresare și evoluareRadu Rey sintetizează dezbaterile din ultima vreme pe această temă pentru a dimensiona situația actuală din ruralul montan, caracterizată, între altele, prin scăderea dramatică a efectivelor de animale, abandonul în creșterea ocupațiilor de bază agrozootehnice, îmbătrânirea accentuată a populației din acest sector, exodul tineretului, „starea de sărăcie, inclusiv sărăcie extremă, în creștere îngrijorătoare”,tendința permanentă de marginalizare sau chiar ignorare a agrozootehniei montane din partea instituțiilor abilitate și absența unei politici montane coerente și corelate cu alte politici. După analiza cauzelor care au generat această stare de lucruri, autorul propune un scenariu de program anti-criză pentru protejarea și dezvoltarea durabilă a agrozootehniei și economiei rurale montane care vizează, în principal, elaborarea unor politici montane de interes național permanent.

Acad. Cristian Hera scrie, la secțiunea „Evenimente științifice”, despre cel de al XV-lea Congres Mondial al Centrului Științific Internațional pentru Îngrășăminte (CIEC), care a avut loc la București. După un istoric al manifestărilor științifice organizate de CIEC, autorul subliniază că, de-a lungul existenței sale, acest organism „a funcționat ca un «centru de comandă», iar obiectivele sale principale sunt reprezentate de managementul durabil al elementelor nutritive din sol pentru producția de alimente și biomasă, asigurarea tuturor resurselor naturale de implicate în agricultură la nivel local, regional și global, precum și securitatea și calitatea alimentelor”.

O secțiune specială este dedicată aniversărilor în care se pot citi articolele „Un spirit universal: Solomon Marcus”, scris de Sergiu Rudeanu;Academicianul Toma Dordea la 90 de ani”, semnat de acad, Păun Ion Otiman; „Acad. Geb Drăgan la 90 de ani” de Mircea Petrescu și „Doctor Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Române la a 70-a aniversare” de Sorin Geacu.

Pagina „In memoriam” este dedicată stingerii din viață a sociologului și politologului francez de origine română Mattei Dogan (1920-2010), membru de onoare al Academiei Române.

Ultimele pagini ale revistei sunt dedicate Cronicii vieții academice, o relatare a manifestărilor științifice desfășurate în aceste luni, și „Apariții la Editura Academiei Române”.

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006