Nr. 3; martie, Anul XXI (245)

Rubrica „Preocupari contemporane” care deschide acest numar al revistei cuprinde articolul „Iesirea din «labirint»” în care Emil Constantinescu se foloseste de mitul antic în cautarea unei explicatii a faptului ca multi dintre noi se simt într-un labirint din care nu se poate iesi. Cauza este confuzia valorilor ce paralizeaza energiile pozitive si submineaza democratia. Dupa o generoasa incursiune istorica, autorul propune si solutia: „Crearea unui nou arbitraj între putere si cunoastere în care fiecare individ sa poata nu numai sa fie, ci sa si devina” evoluând spre „un sentiment românesc al respectului de sine”. Tot aici, prof. univ. Costin Cernescu, membru corespondent al Academiei Române, scrie despre „Învatamântul medical superior în secolul XXI” pornind de la raportul unei comisii internationale care a constatat ca învatamântul medical nu a tinut pasul cu noile progrese tehnologice si cu evolutia morbiditatii la nivel global. Raportul cuprinde si zece solutii pe care, dupa ce le enumera, referindu-se la situatia de la noi, Costin Cernescu subliniaza: „Învatamântul medical trebuie restructurat odata cu restructurarea sistemului si programelor de sanatate. Se impune o abordare multiprofesionala si dedicata, iar comunitatea academica poate aduce un plus de competenta si autoritate.”

Personalitatea academicianului Ioan Kalinderu ca precursor al silviculturii românesti este evocata de acad. Victor Giurgiu în deschiderea rubricii „Aniversari”. În continuare, Tudor Voicu scrie despre istoricul Petre P. Panaitescu la împlinirea a 110 ani de la nastere. Comunitatea intelectuala din Cluj l-a sarbatorit de curând, în cadrul unei sesiuni aniversare, pe acad. Dumitru Protase la împlinirea vârstei de 85 de ani, pe care acad. Marius Porumb îl caracterizeaza ca un distins savant, om de cultura, profesor universitar si cercetator de înalta tinuta. Tot despre personalitatea de exceptie a acad. Dumitru Protase scriu si Carmen Ciongradi si Viorica Crisan. Urmatorul grupaj al aceleiasi rubrici este consacrat academicianului Virgiliu Niculae Constantinescu (1931-2009), fost presedinte al Academiei Române, evocat de acad. Ionel Haiduc, presedintele Academiei Române, acad. Mircea Malita, acad. Gleb Dragan, Ecaterina Andronescu si Emil Constantinescu. Acad. Ionel Haiduc îi sintetizeaza viata si activitatea, subliniind ca: „Virgiliu Constantinescu a fost unul dintre cei mai distinsi membri ai Academiei Române. A fost un om de stiinta, profesor, diplomat, manager al Academiei Române si în toate aceste domenii a depus o activitate absolut remarcabila, pentru care este mereu amintit si de neuitat.” Acad. Mircea Malita reconstituie profilul intelectual si moral al acad. Virgiliu Niculae Constantinescu în care regaseste decalogul etosului stiintific de odinioara: „Probitatea, perseverenta, modestia, masura si moderatia, dedicatia, respectul adevarului, meticulozitatea si precizia, componente ale excelentei în munca”, calitati pe care le-a imprimat întregii sale activitati si le-a „implantat în inima educatiei”.

La rubrica „Evocari”, acad. Al. Zub scrie despre „Spiritul haretian în cultura româna” ca „fenomen complex si înca plin de resurse pentru cel care cauta în trecut solutii ameliorative”. Numele lui Spiru Haret este, desigur, cel al omului de stiinta cu totul remarcabil, dar el mai înseamna „legislatie si organizare scolara într-o epoca de mari convulsii, ci si solutii de redresare a satului românesc, în primul rând, solutii pragmatice si mereu actuale”. Viorica Vidul îl readuce în memorie pe acad. Nicolae Cajal, cel care a lasat o impresionata mostenire stiintifica si spirituala si care ramâne un model si o calauza.

Sesiunea stiintifica omagiala dedicata matematicianului Nicolae Popescu (1937-2010), cel care, dupa aprecierea acad. Solomon Marcus, a avut „vocatie de mentor” si „s-a manifestat de la început ca un matematician care nu face matematica doar pentru sine, ci face matematica pentru altii si poate în primul rând pentru altii”. Matematician cu o certa recunoastere internationala, Nicolae Popescu este autor al 110 lucrari, a numeroase carti scrise singur si în colaborarea cu renumiti matematicieni români si straini, citate în zeci de monografii si tratate de matematica aparute la prestigioase edituri românesti si straine. Ideile sale si lucrarile sale, subliniaza acad. Romulus Cristescu, presedintele Sectiei de Stiinte Matematice, au fost utilizate în zeci de teze de doctorat din tara si de peste hotare si sunt citate în peste 900 de lucrari stiintifice aparute în reviste de matematica din toata lumea. Mai consemnam articolele semnate de Cabiria Andreian Cazacu, membru de onoare al Academiei Române, Constantin Nastasescu si Elena Liliana Popescu.

Din cuprinsul rubricii, mai semnalam articolele „Traian Lalescu - ctitorul Scolii Politehnice din Timisoara” si „Academicianul Eugen Badarau - fizician si inventator român” de Tudor Voicu si „1970 Dialog cu Henri Coanda; 1976 - La Muzeul Spatiului Washington” de Radu Homescu.

În continuarea suitei de articole despre institutule Academiei Române, în acest numar se poate citi articolul despre Institutul de Biologie Bucuresti, la 50 de ani de activitate scris de Madalin Enache, directorul Institutului. Scriind despre doua decenii de la structurarea autonoma a Institutului de Arheologie din Iasi, Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române, radiografiaza activitatea cu rezultate notabile desfasurata de colectivul de cercetatori si concluzioneaza: „În pofida crizei materiale si morale care cangreneaza societatea româneasca, Institutului de Arheologie din Iasi, asemenea celorlalte unitati de stiinta si cultura, îi incumba responsabilitatea de a fi racordat la nivelul cercetarii din tarile din vecinatate, dar, în acelasi timp, de a mentine reperele traditionale, în coordonate de natura sa-i particularizeze profilul. Numai prin realizari deosebite, într-un flux constant, se va putea asigura o vizibilitate si, implicit, prestigiul pe plan international.” Despre activitatea aceluiasi Institut scrie si Vasile Chirca într-un bilant al activitatii începute din 1900.

Rubrica „In memoriam” este dedicata lui academicienilor Nicolae Botnariuc (1915-2011) ai Marcu Botzan (1913-2011) care s-au stins din viata în aceasta luna.

În ultimele pagini ale revistei întâlnim rubricile cunoscute „Cronica vietii academice” si „Aparitii la Editura Academiei”.

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006