Nr. 6-7; iunie - iulie, Anul XXI (248-249)

Actualul număr al revistei se deschide cu grupajul „Educație și cultură” în care primul articol semnat de acad. Mircea Malița este dedicat „Educației viitorului”, o investiție și un proces pe termen lung ce are nevoie „minimum 20 de ani, cât va rodi investiția în procesul viitorului”. Soluția reformatoare este Internetul de la care poți afla răspunsul la întrebările care interesează, de la „Ce profesie aș vrea să fac?” și la toate celelalte care urmează vizând schimbarea curriculumului. Se estimează că, până în 2030 se va ajunge la o „evoluție spectaculoasă a aparatelor mici, pe care o să le avem în buzunare, sub formă de uzine informatice”. Prof. univ. Cezar Bârzea, avansează și un alt punct de vedere și, citându-l pe Giuseppe Satori, afirmă că impactul calculatorului nu a adus efectele dorite în educație. El ajută să cunoaștem prea mult și prea repede, dar „cunoașterea nu este numai un proces de tranzacționare, este un proces de construcție”. Dincolo de aspectele de tip instrumental, ar trebui să avem în vedere, că până la urmă, ceea ce contează este o concepție despre lume bazată pe valori”. În continuare, prof. Valeriu-Ioan Franc prezintă proiectul academic „Valorificarea identităților culturale în procesele globale”, care acoperă o arie tematică generoasă - de la filologie și literatură la științe istorice; de la filozofie, teologie, psihologie, arte, arhitectură și audiovizual până la știința informației. Acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române și prof. Diana Otiman-Blidariu prezintă unele aspecte ale învățământului românesc în Peninsula Balcanică între anii 1864-1946.

Cea de a doua secțiune a revistei este dedicată economiei mondiale și cuprinde comunicările susținute la simpozionul „Viitorul economiei mondiale”. Daniel Dăianu, membru corespondent al Academiei Române, face o radiografie a lumii contemporane în care „evenimentele extreme” (lebedele negre) se înmulțesc și asistăm la un „mănunchi de crize”, între ele criza financiară care s-a „transformat într-o criză economică profundă, care are efecte durabile”. După o analiză a stării actuale, autorul desprinde o lecție: „E nevoie de întoarcere la rațiune și la pragmatism în actul deciziei. Când judecăm sănătatea unei societăți, a unei economii, deci implicit, aspecte legate de securitatea națională, nu trebuie să fim prizonierii unor clișee, ai unui fundamentalism doctrinar. În următoarele articole semnate de Silviu Neguț - Jocuri geopolitice în economia globală; Lucian-Liviu Albu, membru corespondent al Academiei Române - Previziuni economice pe termen scurt; Emilian Dobrescu - Noi costuri și cuantificări ale sărăciei la noi și în lume; Elena-Mioara Malița - Criza economică și controversa modelelor, sunt detaliate aspecte ale actualei crize care nu dă semne de redresare. Ionuț Purica face analizează pe larg „Perceperea proceselor economice și instrumente matematice pentru descrierea lor”.

La rubrica „Preocupări contemporane”, acad. Cristian Hera panoramează „Starea și viitorul pădurilor din România” din care reținem apelul la adresat silvicultorilor și agronomilor, la toți factorii politici, la factorii de decizie să acționeze acum, până când nu e prea târziu, să salveze ceea ce cu trudă și abnegație Gh. Ionescu-Șișești și Marin Drăcea cu 80 de ani în urmă”. În continuare, Ioan Ianoș pledează pentru Respectul față de spațiu în dezvoltarea locală și regională.

Schimbând registrul tematic, următoarea secțiune este dedicată Papei Ioan Paul al II-lea, caracterizat de ES Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, ca „Un papă sfânt care a sfătuit bisericile și pe toți românii” într-o evocare a vizitei pe care Sanctitatea Sa a făcut-o în anul 1999 în România. Considerând că beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea are șanse să fie evenimentul acestui an, Wilhelm Dancă scrie în articolul „România și Fericitul Ioan Paul al II-lea” și interpretează mesajul pe care l-a lăsat Sanctitatea Sa ca un îndemn: „Să fim credincioși, fideli așa cum au fost episcopii, preoții, călugării, călugărițele și laicii care au suferit persecuții anticreștine în regimul totalitar comunist”, dar „fidelitatea nu este posibilă fără iubirea lui Cristos, fără privirea ațintită la steaua dimineții, Preasfânta Fecioară Maria într-un cuvânt, fără rugăciune și credință”. Stanislaw Dziwisz, episcop de Cracovia, aduce argumente convingătoare pentru a arăta de ce Papa Ioan Paul al II-lea a devenit o călăuză spirituală pentru catolici din care am reținut, dincolo de numeroasele sale contribuții la eliberarea de sub regimul totalitar, „o mare moștenire a gândirii sale sub forma enciclicelor, exortațiilor și scrisorilor apostolice, a discursurilor, a catehezelor, a predicilor”. Prin toate, „Ne-a oferit și o mărturie de sfințenie personală. L-a slujit pe Dumnezeu și om”.

Cu o tematică mai variată, secțiunea „Opinii” se deschide cu un comentariu semnat de acad. Alexandru Zub la cartea „Românii în secolele XIX-XX: europenizarea”. Acad. Răzvan Theodorescu semnează un comentariu despre „Aprecieri asupra lucrării Lainici, capodoperă a artei românești și europene”, pe marginea cărții profesorului Mihail Diaconescu, pe care o consideră „o contribuție de preț la cunoașterea unui tezaur pe lângă care trecem, adesea prea grăbiți: cel al ortodoxiei naționale”. Prof. univ. Ioan Alexandru, în scrie „Despre necesitatea cercetării interdisciplinare a administrației publice”, deoarece, în acest domeniu, cercetările au fost și sunt caracterizate prin dispersie, lipsite de coordonare. În încheiere, autorul subliniază ideea instituționalizării cercetării prin crearea unui colectiv interdisciplinar pentru studiul fenomenului administrativ. „Cineva de la nivelul Academiei Române, poate și trebuie să ofere decidenților soluții științifice viabile treptat, pe termen mediu și lung, să modernizeze administrația publică românească”. Zeno Simon, membru corespondent al Academiei Române semnează un comentariu despre cea de a doua Conferință Internațională a Societății Române de Spectroscopie de Masă.

La rubrica „In memoriam” este evocată personalitatea prof. Emanuel Diaconescu, membru corespondent al Academiei Române, stins din viață în ziua de 8 iulie a.c.

Ca de obicei, în „Cronica vieții academice” sunt relatate evenimentele științifice care s-au desfășurat în această perioada. Ultimele pagini ale revistei sunt dedicate noilor apariții de la Editura Academiei Române.

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006