Nr. 11; noiembrie, Anul XXII (265)

Revista se deschide cu un amplu studiu semnat de acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, „1948. Anul imensei jertfe a Academiei Române”, an în care Academia Română a primit „cea mai grea lovitură din istoria sa … decapitarea şi epurarea sa masivă - premise ale degradării intelectuale şi instituţionale, timp de patru decenii (1948-1989), până la limita dispariţiei - şi al imensei sale jertfe umane şi materiale”. După o amplă relatare a celor petrecute cu peste şaizeci de ani în urmă, autorul subliniază: „Am scris despre acest moment dramatic al Academiei Române cu credinţa adâncă şi curată că iertarea este omenească, este creştinească, dar şi cu convingerea fermă că uitarea (poate) naşte noi monştri.” În continuare sunt publicate o serie de Anexe cu membrii Academiei cărora li s-a retras această calitate, a celor decedaţi în închisorile comuniste, a celor întemniţaţi în închisorile comuniste, Decizia Consiliului de Miniştri şi Ministerului Justiţiei din 2 noiembrie 1948 şi institutele de cercetare preluate de la Academia Română.

Secţiunea „Agricultura - domeniu strategic” se deschide cu studiul „Agricultura, domeniu strategic pentru securitatea alimentară” semnat de acad. Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române, o sinteză a cuvântului de deschidere la dezbaterea naţională „Agricultura - domeniu strategic pentru securitatea alimentară”. De la început, se subliniază că omenirea traversează o perioadă de criză - energetică, financiară, economică, ecologică. „Schimbările
climatice, presiunile antropice, epuizarea resurselor naturale amplifică apariţia crizelor, punând probleme deosebite la nivel global, cu consecinţe majore în declanşarea unei crize alimentare.” În continuare este prezentată situaţia agriculturii în contextul schimbărilor climatice pentru a se sublinia că „agricultura convenţională nu poate asigura securitatea alimentară; agricultura conservativă este un aliat iar agricultura biotehnologică constituie un partener valoros pentru optimizarea producţiei agricole”. Este pusă în evidenţă şi misiunea cercetării ştiinţifice care „trebuie să aibă ca rezultat final inovarea şi implementarea în practica agricolă a rezultatelor care conduc la o agricultură durabilă şi performantă, capabilă să înfrunte şi să diminueze provocările determinate de schimbările climatice globale pentru a contribui la securitatea şi siguranţa alimentară”. Sunt prezentate mesajele transmise de Lester Brown, preşedintele Institutului de Politică Planetară, Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Dominique Ristori, directorul general al Centrului Unit de Cercetări a Comisiei Europene.

Răsfoim mai departe paginile revistei şi ne oprim la secţiunea „Noua legislaţie penală” în care sunt publicate comunicări prezentate la Conferinţa cu participare internaţională „Noua legislaţie penală: tradiţie, recodificare, reformă, progres juridic”. Se pot citi astfel, „Codificarea dreptului penal: între tradiţie şi mondializare” de Mircea Duţu, „Noua legislaţie penală. Realizări şi unele controverse” de George Antoniu şi „Reflecţii asupra unor reglementări de aplicare în timp a legii penale prevăzute în noul Cod penal” de Constantin Mitrache.

Cu siguranţă că schimbările climatice ocupă un loc prioritar în preocupările contemporane şi, aplecându-se asupra temei acad. Dan Bălteanu şi Wolfram Mauser scriu despre „Global Change Atlas of the EU Strategy for the Danube Region. A Possible Flagship Project”.

Acad. Alexandru Zub deschide secţiunea „Evocări” cu articolul dedicat Părintelui franciscan Petru Albert plecat de curând dintre noi, un „om al cărţii care a publicat un vast corpus de «Omilii doctrinare», urmat de «Sanctorial festiv şi ferial» … pedagogic, educativ după cum recomandă ordinul monahal căruia îi aparţinea”. Prof. dr. Leonida Gherasim, membru de onoare al Academiei Române, scrie despre acad. Ioan Emil Bruckner la trecerea a o sută de ani de la naştere. (†1980) Dintre trăsăturile care l-au impus în lumea medicală românească şi internaţională sunt amintite: „ştiinţa în judecată şi decizie, respectul şi responsabilitatea pentru actul medical, dăruirea şi ştiinţa pe alţii - tineri sau profesionişti formaţi - fidelitatea pentru şcoală şi viaţă universitară, creativitatea în proiecte ştiinţifice moderne, pasiunea pentru medicina reală, dar şi pentru medicină ca ştiinţă”. Centenarul naşterii lui George Emil Palade este marcat de articolul Prof. Costin Cernescu, membru corespondent al Academiei Române, în articolul „George Emil Palade: studiile în România”. Prof. Dragoş Lucian Ţigău scrie despre legăturile dr. Nicolae Kretzulescu cu Şcoala Comercială din Bucureşti, şcoală la a cărei înfiinţare a contribuit, căreia i-a acordat o atenţie aparte îndeosebi când a fost ministru al Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunii Publice.

La rubrica „In memoriam” este prezentată personalitatea ştiinţifică a prof. univ. ing.dr. Adrian Rusu (1946-2012) care s-a stins din viaţă în această lună.

Revista se încheie cu rubricile cunoscute „Cronica vieţii academice” şi Apariţii la Editura Academiei.