Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 

Proiect ROINTERA

CONFERINȚA DE PRESĂ 

Seminar 

Marți 3 februarie 2004 a avut loc la Casa Oamenilor de Știință conferința de presă prilejuită de lansarea proiectului ROINTERA (imagini de la Conferinta de presa).

La conferința de presă au participat:

  • Academician Florin G. Filip, Vicepreședinte al Academiei Române, coordonator al proiectului

  • Prof. Dr. Gheorghe Popa, Secretar de Stat, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului

  • Ana-Eugenia Negulescu, Director General, Institutul Național de Informare și Documentare

  • Aurel Veiner, Vice-președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României și Municipiului București

  • Prof.dr.ing. Danil Georgel Bunea, Director General al Agenției Manageriale pentru Cercetare Științifică, Inovare și Transfer Tehnologic POLITEHNICA

  • Alexandru Botu, Director Adjunct IPA SA

  • Ovidiu Gheorghiu, Director General Western IQ

  • Romeo Ilie, sef compartiment “Resurse, programe de cercetare si integrare europeana”, Academia Romana, secretar științific coordonator al proiectului.

Vorbitorii au prezentat principalele obiective ale proiectului, contextul aprobării și derulării lui, precum și angajamentul ferm partenerilor de a contribui activ la atingerea obiectivelor propuse.

Proiectul “ROINTERA - Integrarea comunității științifice românești în Spațiul de Cercetare European” este finanțat de Comisia Europeană (prin Programul-Cadru 6 de Cercetare, Dezvoltare și Inovare al Uniunii Europene - PC 6, prevăzut a se derula în perioada 2003-2006) și are ca principal obiectiv creșterea numărului de cercetători, de institute și organizații cu profil de cercetare din România care vor elabora și depune propuneri de proiecte la Bruxelles. Un alt obiectiv este și creșterea numărului de proiecte depuse, dar mai ales a calității acestora și, implicit, a șanselor de a primi finanțare din partea Comisiei Europene, determinând astfel creșterea gradului de recuperare, prin proiecte câștigate, a contribuției financiare a României de peste 77 milioane Euro la bugetul european de cercetare.

Un alt obiectiv al proiectului ROINTERA este acela de a contribui la dezvoltarea și consolidarea sistemului de Persoane Naționale de Contact pentru PC 6. În acest scop, se va crea o rețea virtuală în care vor fi incluse, pe lângă cele 29 de Persoane Naționale de Contact existente, și reprezentanții celor 14 Programe Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, precum și ai celor 35 de Institute Naționale de Cercetare-Dezvoltare. În plus, rețeaua va mai cuprinde 7 Persoane Regionale de Contact, care vor reprezenta proiectul și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului în cele 7 regiuni de dezvoltare economică ale României.

Ca acțiuni specifice, în cadrul proiectului ROINTERA se vor organiza 22 de seminarii, workshop-uri și conferințe pe întregul teritoriu al României, în cadrul cărora cercetători români, dar și din alte țări europene, vor putea face un schimb de “bune practici” atât în ceea ce privește cercetarea, cât și în cea a experienței de participare la proiectele internaționale de cercetare, vor putea avea acces la preocupările actuale și de perspectivă ale unor institute si cercetători din alte țări ale Europei, dar și la rezultatele obținute de acestea în cadrul proiectelor europene. De asemenea, începând cu luna februarie a acestui an va deveni operațional portalul ROINTERA (http://www.rointera.ro) care va oferi “vizibilitate” cercetării științifice românești la nivel european, va contribui la o integrare mai rapidă a comunității științifice românești în Spațiul European de Cercetare și, prin aceasta, la integrarea României în Uniunea Europeană.

În derularea proiectului ROINTERA sunt implicați specialiști din institute și organizații reprezentative pentru cercetarea științifică românească: Academia Română (instituție coordonatoare a proiectului), Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Institutul Național de Informare și Documentare, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București și Agenția Managerială pentru Cercetare Științifică, Inovare și Transfer Tehnologic POLITEHNICA.

Cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și, cu deosebire, inovarea, reprezintă, alături de sistemul educațional și sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, unul dintre “pilonii” de bază ai construirii Societății bazate pe Cunoaștere.

Aflată într-un proces de restructurare și reorganizare, cercetarea româneasca și-a redus dramatic, în ultimii 14 ani, atât numărul de institute și de cercetători, cât și dimensiunea anuală a bugetului, ceea ce a condus, indirect, la o reducere a nivelului de colaborare științifică internațională, la pierderea unor contacte interinstituționale și interumane și la diminuarea capacității de a participa cu propuneri concrete de proiecte în cadrul programelor internaționale care oferă fonduri pentru cercetarea științifică.

Consecința o reprezintă concluzia reflectată în Raportul de țară înaintat de Comisia Europeană Consiliului European în noiembrie 2003, în care se apreciază că “participarea României la Programul-Cadru 5 de Cercetare-Dezvoltare al Comisiei Europene nu a fost în totalitate satisfăcator și nu a permis comunității științifice să beneficieze din plin de acest program”.

Fragmentarea cercetării, dezvoltarea unor “insule” izolate cu rezultate pozitive în domeniul cercetării și inovării, dar și nevoia de eficientizare a investițiilor în cercetarea europeană a determinat Parlamentul Uniunii Europene să definească și să hotărască crearea și structurarea Spațiului European de Cercetare - ERA (European Research Area), capabil să folosească, cu un randament sporit, atât fondurile de cercetare, cât și resursele umane și tehnologice distribuite, e drept inegal, în țările membre ale Uniunii. 

Reuniunea de la Barcelona din 2002 a Consiliului Europei a stabilit un plan de măsuri pentru creșterea rolului și importanței cercetării științifice în dezvoltarea economică durabilă a țărilor membre, propunând ca, cel trâziu din anul 2010, în fiecare din țările membre ale Uniunii, acestui domeniu să i se aloce cel puțin 3 % din PIB.