Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 

26.06.2002

Academia Româna anunta cu profunda tristete încetarea din viata, dupa o îndelungata suferinta, a economistului si juristului luxemburghez Pierre Werner, membru de onoare din strainatate al Academiei Române, presedinte de onoare al Centrului de Studii si Documentare România - Luxemburg din Bucuresti, care de acum înainte îi va purta numele.

Nascut la 29 decembrie 1913, Pierre Werner a detinut, de-a lungul anilor,  importante functii - ministru al Finantelor, Trezoreriei, Justitiei, Fortelor Armate, Afacerilor Culturale iar între anii 1959-1974 si 1979-1984 a fost prim-ministru al Marelui Ducat de Luxemburg, recunoscut ca arhitectul principal al miracolului economic din aceasta  tara. Cele mai multe dintre lucrarile sale sunt consacrate domeniului monetar si integrarii europene, citat îndeosebi ca artizan al uniunii monetare europene, concretizat în moneda unica europeana - “Planul Werner.”

Prezent în viata academica din tara noastra prin lucrarile de specialitate, numeroasele vizite  si contributiile la elaborarea unor proiecte majore de cercetare economica si juridica ale Academiei Române, Pierre Werner s-a dovedit  unul dintre marii prieteni al României si sustinator al demersului  nostru national de  integrare în Uniunea Europeana. Discursul sau de receptie la Academia Româna ramâne pentru totdeauna elocvent pentru  apartenenta sa la valorile românesti si universale.

Prin disparitia lui Pierre Werner, Academia Româna pierde pe unul dintre cei mai de seama membri de onoare, un neobosit admirator si un mare prieten. 

Academia Româna

25.05.2002

 

Academia Româna anunta, cu imensa tristete, trecerea în vesnicie, în ziua de 25 mai, a scriitorului Stefan Augustin Doinas, membru titular al Academiei Române.

Nascut la 26 aprilie 1922, în Caporal Alexa, judetul Arad, Stefan Augustin Doinas (Stefan Popa) este licentiat în Litere si Filosofie (Universitatea Sibiu - Cluj). Dupa ce timp de cinci ani a fost profesor în comuna natala, apoi în Halmagiu si Gurahont. Stefan Augustin Doinas a fost redactor la revistele Teatru, Lumea si Secolul XX, unde începând din 1990 a fost redactor sef. 

A debutat ca poet în 1939, la Jurnalul Literar - Iasi. A suferit un an de detentie politica si între 1958-1963 a fost exclus din viata literara. Primul volum de versuri, Alfabet poetic,  a ramas în manuscris. 

De-a lungul anilor a publicat volumele Cartea mareelor, Omul cu compasul, Semintia lui Laokoon, Ipostaze, care au fost încununate cu premii ale Academiei Române si Uniunii Scriitorilor. Au urmat Ce mi s-a întâmplat cu doua cuvinte, Papirus, Anotimpul discret, Hesperia, Poeme, Vânatoare cu soim, Interiorul unui poem, Lamentatii, Aventurile lui Proteu si Psalmi. Multe dintre versurile sale au fost traduse în limbile engleza, franceza, germana, spaniola, bulgara, sârba. Eminent eseist literar a colaborat la diferite reviste culturale si a publicat mai multe lucrari cu titluri semnificative cum sunt: Lampa lui Diogene, Poezie si moda poetica, Mastile adevarului poetic, Mai-mult ca prezentul. 

Imaginea acestui senior al culturii noastre nu ar fi deplina daca nu am aminti si de faptul ca s-a impus ca excelent traducator din franceza, germana, engleza, italiana si spaniola, antologica fiind  transpunerea în limba româna a lui Faust de Goethe.

 Membru al Uniunii Scriitorilor din 1966, Stefan Augustin Doinas a fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1990 si titular în 1992.

La plecarea dintre noi a academicianului Stefan Augustin Doinas, comunitatea academica româneasca pierdere unul dintre reprezentantii ei eminenti.

 

14.04.2002

 

Academia Româna anunta cu durere  stingerea din viata, în ziua de 14 aprilie 2002, a fizicianului Rodica Manaila, membru corespondent al Academiei Române.

Nascuta în anul 1935, la Bucuresti,  dr. Rodica Manaila a facut studiile universitare la Facultatea de Fizica, luându-si doctoratul în fizica  în anul 1966. Activitatea sa stiintifica se remarca prin diversitatea tematicii abordate din care amintim: semiconductori amorfi si lichizi; sisteme metal - conductor amorf si metale amorfe. 

Dintre realizarile sale amintim elaborarea unuia dintre primele modele propuse în literatura internationala de specialitate pentru germaniu, principalul semiconductor amorf. Este autoarea a peste 150 de studii, semnate  singura sau în colaborare, aparute în tara si în strainatate,  ca si a monografiilor Structura semiconductorilor amorfi si Difractia razelor X si a neutronilor. Coautoare a unor brevete de inventie, dr. Rodica Manaila a condus Colectivul de Structura al Institutului National de Fizica Materialelor.

A fost aleasa ca membru corespondent al Academiei Române în anul 1992.

Disparitia distinsei cercetatoare este o grea pierdere pentru comunitatea stiintifica din tara noastra. 
            Dumnezeu s-o odihneasca

 

07.03.2002

 

Academia Româna anunta cu profunda îndurerare trecerea la cele vesnice, în ziua de 7 martie 2002,  a istoricului si criticului literar Alexandru Balaci, membru titular al Academiei Române.

Nascut în anul 1916, acad. Alexandru Balaci a urmat cursurile Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti si în 1943 si-a luat doctoratul în litere cu teza Giovanni Pascoli în neoclasicismul italian. A fost, rând pe rând, redactor sef la ESPLA, vicepresedinte al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta, director al Scolii Române din Roma(Accademia di Romania), profesor si sef de catedra la Facultatea de Litere din Bucuresti, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din România si redactor sef al revistei Viata româneasca. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1965 si titular în 1994. S-a consacrat studiului culturii italiene, elaborând numeroase lucrari de referinta si traducând din opera unor mari personalitati ale ei. Amintim: Dante Aligheri; Francesco Petrarca; Niccolo Machiavelli; Leopardi; Lodovico Ariosto, contemporanul nostru; Boccaccio; Ugo Foscolo, Torquato Tasso; Luigi Pirandello; Studii italiene; Studii despre Dante; Antologia della litteratura italiana delle origini fino ai nostri giorni. A coordonat monumentala lucrare Istoria literaturii italiene si numeroase dictionare. Remarcabile sunt traducerile din operele lui Gabriele d’ Annunzio, Giovanni Verga, Salvadore Quasimodo, Luigi Pirandello  si altele. Valoare contributiilor sale este recunoscuta de alegerea ca membru al unor distinse societati culturale internationale si de numeroasele distinctii primite de-a lungul anilor.

Plecarea dintre noi a acad. Alexandru Balaci este o grea pierdere pentru comunitatea intelectuala si ne mângâie doar gândul ca îl vom reîntâlni în cartile sale, în paginile carora vom afla mereu maiestria unui mare erudit si generozitatea unui Om daruit eternei frumuseti.  
Dumnezeu sa-l odihneasca în pace.

 

In memoriam - 2001