Viaţa şi opera academicianului Athanasie Joja (1904-1972) au fost evocate în cadrul unei sesiuni ştiinţifice consacrate centenarului naşterii sale, desfăşurată în Aula Academiei Române, în ziua de 27 mai 2004 şi organizată de Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie.

În deschidere, acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, a subliniat faptul că acad. Ath. Joja a fost unul dintre acei intelectuali deosebiţi, de o mare valoare, formaţi perioada interbelică, a căror activitate din anii regimului comunist ilustrează că, totuşi, nu putem vorbi de un pustiu spiritual. „Competenţa lui se întinde de la greci până la filosofii secolului al XX-lea şi s-a ilustrat în studii în domenii variate, de la logică la etică, estetică şi filosofia culturii”. Au fost amintite „Logos şi etos” şi „Filosofie şi cultură”. A fost preşedinte al Academiei Române între 1950-1963 şi a fost printre puţinii români aleşi în Academia de Ştiinţe Morale şi Politice din cadrul Institutului Franţei. 

Evocând viaţa şi activitatea acad. Athanasie Joja, acad. Gheorghe Vlăduţescu l-a caracterizat ca „una dintre personalităţile cu multă verticalitate într-un timp în care dominant a fost amoralismul, impunând prin cultură”. A fost un profesor de excepţie, dar şi un om public, „ a răspuns de strategia învăţământului, ne-a reprezentat în lume ca vicepreşedinte al Comitetului UNESCO”. În toate, a avut „curajul de a refuza alinierile primitive... demnitatea să nu abdice de la ceea ce considera că este drept”. Studiile scrise de distinsul gânditor rezistă timpului şi, unele cum ar fi unul despre Platon, sunt fundamentale. A urmat o amplă descriere a concepţiei lui Ath. Joja asupra lumii greceşti. 

Pentru acad. Alexandru Surdu, preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie, Ath. Joja a fost „personalitatea filosofică cea mai elevată între deceniile V-VIII-lea ale secolului trecut din ţara noastră”. Cum concepţia sa a stat sub semnul logosului, acad. Al. Surdu şi-a consacrat comunicarea activităţii de la Institutul de logică, evocând aspecte mai puţin cunoscute despre personalitatea celui omagiat. Datorită prestigiului de care se bucura, a felului în care a organizat activitatea Institutului, editând reviste de specialitate, „logica românească a început să fie cunoscută în Occident”, fapt ilustrat, printre altele, de organizarea unor manifestări ştiinţifice internaţionale la Bucureşti. În ceea ce priveşte opera, este una exemplară, comentariile sale fiind şi astăzi „cele mai complexe şi elevate”. Opera şi calitatea sa de mentor au făcut să se poată vorbi de” un fel de renaştere a neoaristotelismului”. „A ilustrat cu viaţa şi opera sa, cuvintele înţelepciunii de pe urmă a românului că omul cinsteşte locul indiferent de timpul în care trăieşte”. 

Doamna Crizantema Joja a prezentat file din arhiva filosofului, adevărate pagini de istorie care nu ar trebui uitate.

Ca istoric al filosofiei, acad. Ath. Joja a fost, după cum a ilustrat pe larg prof. Al. Boboc, membru corespondent al Academiei Române, s-a preocupat de evoluţia universului ideatic, începând, cum era firesc, cu logica lui Aristotel continuând cu filosofii moderni şi contemporani. 

Comunicarea „Evaluări epistemologice în opera lui Ath. Joja”, prof. Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Române, ar putea fi sintetizată în ideea că „fără a micşora importanţa logicii simbolice pentru reconstruirea şi fundamentarea matematicilor şi pentru aflarea tuturor combinaţiilor posibile pentru semnele unui limbaj dat, a stabilit că numai logica enunţurilor, adică logica interesată de legile generale ale aserţiunilor noastre obţine statul de universalitate, anterioritate şi autoritate în raport cu logica matematică şi logica realităţii obiective”.

Evocând personalitatea acad. Ath. Joja, acad. Mircea Maliţa a subliniat că prin opera sa se înscrie într-o anumită „vocaţie raţionalistă a culturii româneşti”. În această deschidere, a fost prezentată activitatea de diplomat a acad. Ath. Joja, începând cu anul 1956, când a fost numit ambasador al României la ONU. În tot ce a făcut s-a bazat „pe circumstanţe filosofice care depăşeau circumstanţele politicii şi îl apropiau de dialectica anticilor, de morala stoică şi de raţionalitatea obligatorie şi predominantă a istoriei şi a omului”.

Prof. univ. Mircea Dumitru, decanul Facultăţii de Filosofie de la Universitatea Bucureşti şi-a consacrat demersul concepţiei lui Aristotel despre modalitate, aşa cum a fost analizată şi interpretată de acad. Ath. Joja.

Au participat membri ai Academiei Române, cercetători, specialişti care au înţeles ca astfel să aducă un cuvenit omagiu personalităţii atât de complexe a acad. Ath. Joja.