Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 

 


 

COMUNICAT

În ziua de 14 februarie, în Sala de Expoziții a Bibliotecii Academiei Române s-a deschis expoziția omagială dedicată academicianului Ioan Bianu (1856-1935)

Despre viața și opera academicianului Ion Bianu a vorbit prof. univ. Gabriel Ștrempel, membru de onoare al Academiei Române, directorul general al Bibliotecii Academiei Române. După absolvirea Facultății de Litere din București, Ion Bianu a audiat cursuri de filologie romanică la Milano, Madrid și Paris și apoi a fost profesor de limba și literatura română la Liceul „Sfântul Sava” și șef al primei Catedre de Istoria Literaturii Române la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Între 1884-1935 a fost directorul Bibliotecii Academiei Române, cu un rol esențial în organizarea acestei instituții naționale și oferind un adevărat model de competență și ținută morală. Prin grija lui, Biblioteca Academiei Române a achiziționat peste 500.000 de volume, mii de manuscrise, stampe, scrisori, periodice, hărți române și străine ș. a. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1887 și titular în anul 1902. Între 1927-1929 a fost secretar general al Academiei Române, între 1929-1930, președinte și între 1932-1935 vicepreședinte. 

Pe plan științific, Ion Bianu s-a impus ca unul dintre principalii reprezentanți ai filologiei române, preocupându-se, îndeosebi, de realizarea reformei limbii, aprobată de Academia Română în anul 1904. Ca istoric literar a elaborat numeroase studii despre literatura veche și a editat texte românești din secolele XVI-XVII, dintre care amintim: „Predice” de Antim Ivireanu, „Psaltirea în versuri” de Dosoftei, Texte de limbă din sec. XVI ș.a. A promovat cercetări de folclor, inițiind prima serie de publicații folclorice și etnografice („din viața poporului român”). Dar cea mai importantă contribuție este legată de Biblioteca Academiei, căreia i s-a dedicat cu un devotament devenit legendar, fiind considerat ctitorul școlii naționale de biblioteconomie și bibliografie, autor al unor lucrări de referință cum sunt: „Bibliografia românească veche” (4 volume, în colab.) și „Catalogul manuscriselor românești (3 volume). În răspunsul la discursul de recepție a lui Ioan Bianu, susținut în 1904, cu tema „Despre introducerea limbii românești în biserica românilor”, D.A. Sturdza a apreciat cu deosebire munca depusă la Bibliotecă: „Și noi simțim o mare satisfacție de a fi crescut un bărbat care ocupă astăzi un loc de frunte în știință și învățătură și care a devenit pentru noi nu numai un slujbaș vrednic, dar un ajutor indispensabil”. 

Acad. Gheorghe Vlăduțescu, vicepreședinte al Academiei Române, omagiind personalitatea lui Ioan Bianu a situat activitatea de azi a Bibliotecii în perimetrul preocupărilor actuale de informatizare. Alte timpuri, alți oameni, un același spirit al iubirii de carte, chiar dacă pentru unii se raportează nostalgic la cele de odinioară, iar pentru alții la formele mai moderne și eficiente ale suportului electronic. 

Au participat membri ai Academiei Române și numeroși iubitori de carte într-o atmosferă, care reconstituind o viață și o epocă ne aduceau în spațiul de suflet cuvintele rostite de Ioan Bianu în discursul de recepție: „Un mare dar de la Dumnezeu este acea calitate a neamului nostru care este înțelepciune, cumpătul. Acest cumpăt și această înțelepciune s-au manifestat întotdeauna, atât în dezvoltarea noastră culturală și literară, cât și în cea politică”. Este expresia unui crez încă dătător de speranță pentru slujitorii de azi ai Bibliotecii și pentru cei mulți, foarte mulți dintre cei care caută și află „această înțelepciune și acest cumpăt” în tezaurul Bibliotecii Academiei Române, reper al vieții noastre intelectuale. 

Datorăm aceste gânduri și Doamnelor Gabriela Dumitrescu și Anca Bogdan, care au reușit să reconstituie atmosfera de odinioară și să dea fior de viață documentelor îngălbenite de vreme.