6 septembrie 2016

Sesiune științifică omagială
Alexandru Șafran, Membru de onoare al Academiei Române


Academia Română organizează miercuri, 7 septembrie 2016, sesiune științifică omagială "Alexandru Șafran (1910-2006), Membru de onoare al Academiei Române". Evenimentul se va desfășura în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.

Sesiunea științifică va fi onorată de prezența acad. Ionel-Valentin Vlad, Președintele Academiei Române, care va deschide lucrările cu alocuțiunea „Lumina și Marele Rabin Alexandru Șafran“.

În cadrul evenimentului vor susține comunicări: prof. Avinoam Șafran (Universitățile Geneva și Paris): „L’unité de pensée et d’action d’Alexandre Safran“, dr. Aurel Vainer (Președintele Federației Comunităților Evreiești din România): „Dr. Alexandru Șafran - Rabin înțelept, savant erudit, luptător pentru cauza evreilor din România“, prof. Jean Askenasy (Universitatea din Tel-Aviv): „Fizica quantică în filosofia Marelui Rabin Alexandru Șafran“, prof. Moshe Idel (Universitatea Ebraică Ierusalim): „Kabala și Marele Rabin Alexandru Șafran“, prof. Carol Iancu (Universitatea „Paul Valéry“ din Montpellier): „Alexandre Safran, une vie de combat, un faisceau de lumière“.

Sesiunea științifică va fi urmată de prezentarea cărții scrise de prof. Carol Iancu, „Alexandre Safran et les Juifs de Roumanie durant l’instauration du communisme. Documents inédits des archives diplomatiques américaines et britanniques (1944-1948)“, apărută la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, în colecția Historica, seria Dagesh.

Manifestarea se va încheia cu decernarea „Medaliei dr. Alexandre Safran“ domnului acad. Ionel-Valentin Vlad, de către domnul dr. Aurel Vainer, Președintele Federației Comunităților Evreiești din România.


***

Alexandru Șafran (1910-2006) s-a impus în conștiința contemporană ca una dintre cele mai reprezentative personalități ale iudaismului mondial. Născut în 1910, Alexandru Șafran devine în 1940 șef rabin al Cultului Mozaic din România, cel mai tânăr șef rabin din lume. Tot începând cu 1940 este senator în Parlamentul României ca reprezentant al populației evreiești. În anii celui de-al doilea război mondial a fost conducătorul Comitetului de rezistență al evreilor din România, recunoscut drept cel mai mare luptător pentru apărarea intereselor populației evreiești din acel timp.

Expulzat din România în 1947, Alexandru Șafran s-a stabilit în Elveția, unde a devenit, în 1948, mare rabin al Comunității Evreiești din Geneva și unde și-a început activitatea academică. A fost profesor la Universitatea din Geneva și la Institutul Universitar din Bossey, precum și la o serie de universități europene, americane și israeliene. Universitatea Bar-Ilan din Israel a înființat Catedra de cercetări în studiul Cabalei, care-i poartă numele.

Cărturar, teolog, filosof, istoric și literat, Alexandru Șafran a publicat peste 220 de lucrări, studii, eseuri, articole, cărți, traduse în mai multe limbi, care înglobează toate domeniile spiritualității evreiești și care i-au adus o recunoaștere unanimă. Între acestea sunt de notorietate: „La Cabale“ (publicată în mai multe ediții - 1960, 1972, 1979, 1983, 1988 și tradusă în ebraică, engleză, germană, italiană, japoneză, portugheză și română), „Israël dans le temps et dans l’espace. Thèmes fondamentaux de la spiritualité juive“ (1980, tradusă în ebraică, engleză și germană), „Resisting the Storm Jerusalem“ (1987, tradusă în ebraică), „Un tison arraché aux flammes“ (1989, tradusă în germană și italiană), „Legile secrete ale lumii“ ș.a.

În martie 1997 a fost ales  membru de onoare al Academiei Române, iar în data de 19 iunie i-au fost înmânate însemnele academice, rostind cu acest prilej discursul „Percepțiunea Dumnezeirii în Cabală, în filosofie și știință”, o subtilă analiză a crizei omului contemporan.

Biroul de presă al Academiei Române
copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006