Din tara
  Din strainatate

 
 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 

 

DECLARAŢIA ACADEMIEI ROMĀNE
īn legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană

Academia Romana īşi reafirma poziţia exprimată anterior faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană. In urma mai multor discuţii şi analize, Academia Romana constată că PROIECTUL NU REPREZINTA O LUCRARE DE INTERES PUBLIC IN FOLOSUL ECONOMIEI NATIONALE care să justifice efectele colaterale şi riscurile asociate cu acesta şi prin urmare recomandă abandonarea sa.
Reamintim īn favoarea poziţiei noastre că:

  1. Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea unei parţi a populaţiei, demolarea de clădiri (unele avānd calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire şi alte acţiuni similare este inacceptabilă pentru o societate civilizată.

  2. Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17 ani nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă, pe termen lung, problemele sociale şi economice ale zonei rămānānd nerezolvate sau agravāndu-se după această perioadă. Numărul locurilor de muncă īn perioada operaţională a exploatării (estimat la circa 300) este nesemnificativ īn raport cu nevoile locale, care ar cere o soluţie de durată, bazată pe resurse regenerabile.

  3. Beneficiul economic al Statului Romān (rezultat din 2% din profit ca redevenţe de exploatare, impozitele pe salarii, alte venituri indirecte) evaluat de compania investitoare la ca. 580 milioane dolari pentru perioada de 17 ani (adică 34 milioane/an) – este nesemnificativ īn raport cu consecinţele proiectului ţinānd cont că valoarea aurului preconizat a se extrage depăşeşte 2 miliarde de dolari.

  4. Strămutarea şi reamplasarea forţată a persoanelor care refuză să-şi vāndă proprietăţile riscă să antreneze Statul Roman īn procese la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg, cu consecinţe greu de evaluat īn prezent.

  5. Exploatarea la suprafaţă īn patru cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor īn spatele unui baraj de 180 m īnălţime mutilează grav peisajul zonei şi este īn contradicţie cu legislaţia europeană (de exemplu Convenţia Europeană a Peisajului ratificată de Romānia prin legea 451/2002; directivele UE nr.85/337/CEE, 2001/42/CE, 80/68/CEE, 94/43/EEC).

  6. Experienţa din Romānia (Baia Mare) şi din alte ţări arată că barajele de acumulare construite din rocă sau pămānt sunt nesigure īn condiţii extreme şi pot produce accidente grave (chiar şi atunci cānd depozitează doar saramura şi nu rezidii toxice).

  7. Exploatarea periclitează zona arheologică Alburnus Maior de mare valoare istorică şi culturală, cu caracter de unicat. Proiectul contravine Convenţiei privind patrimoniul mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a UNESCO din 16 noembrie 1972, acceptată de Romānia prin Decretul 187/1990 şi prin Ordonanţa de Guvern nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi Legii nr. 5/2000 care declară zona Roşia Montană sit protejat.

  8. Folosirea cianurii de sodiu pentru solubilizarea aurului şi depozitarea īn bazin deschis a rezidiilor tehnologice conţinānd resturi de cianură, produşi de “neutralizare” a cianurii (cianati, tiocianati) şi complecşi ai metalelor grele cu cianura, a căror toxicitate nu este īncă complet cunoscută, creează motive serioase de īngrijorare, chiar dacă ar fi aplicate tehnologiile curente cele mai avansate aşa cum promite proiectul.

  9. Proiectul vine in contradicţie cu o serie de alte articole ale legislaţiei europene şi naţionale de protecţie a mediului.

  10. Nu există garanţia ca la terminarea operaţiunii firma investitoare va putea asigura costurile de īnchidere a exploatării şi de refacere a mediului afectat. Rezidiile rămase după exploatare (halde de steril, bazinul de decantare) prezintă un pericol permanent şi implică mari cheltuieli pentru stat mult timp după īnchiderea exploatării, după cum se cunoaşte din experienţa similară a altor ţări.

  11. Există serioase suspiciuni, care trebuiesc verificate, ca şi īn cadrul operaţiunilor pregătitoare desfăşurate pānă īn prezent s-au produs īncălcări ale legilor ţării, de exemplu prin acordarea nejustificată a unor descărcări arheologice pentru suprafeţe mult mai mari decāt cele cercetate sau prin declararea prematură a localităţii Roşia Montană ca “zona industrială”, īmpiedicānd astfel alte activităţi economice şi construcţii civile īn localitate, inclusiv dezvoltarea unui turism rural şi cultural.

  12. Nu pot fi ignorate numeroasele proteste, individuale şi colective, ale unor instituţii, organizaţii neguvernamentale, culte, religioase, personalităţi şi oameni de ştiinţă şi cultură din ţară şi străinătate, care au subliniat īn diverse ocazii riscurile proiectului şi nu pot fi trecute cu vederea nici nemulţumirile unei parţi din populaţia locală care refuză să-şi cedeze proprietăţile şi să părăsească zona.

Academia Romānă solicită autorităţilor statului (administraţia prezidenţială, parlament, guvern, justiţie) să analizeze cu atenţie proiectul sub toate aspectele şi cu antrenarea unor specialişti independenţi şi dezinteresaţi, din ţară şi străinătate, inclusiv din organismele europene. De asemenea cerem autorităţilor să examineze soluţii alternative, bazate pe principiul dezvoltării durabile, pentru rezolvarea problemelor economice şi sociale īn zonă, să analizeze posibilităţile de folosire a fondurilor europene (PHARE, SAPHARD, etc.), de atragere a unor investiţii străine şi autohtone, inclusiv guvernamentale, care să ofere soluţii nedistructive pentru dezvoltarea durabilă a zonei.

Academia Romānă este dispusă să participe, prin specialiştii ei la aceste operaţiuni care ar putea salva un spaţiu care are pentru romāni şi o valoare emblematică. Este vorba, să nu uităm, de „ţara” lui Avram Iancu, simbol al luptei pentru libertate a romānilor din Transilvania.

(Textul declaratiei a fost adoptat in cedrul adunarii generale a membrilor Academiei Romane din ziua de 16 iulie 2004)