13.12.2002

Academia Româna anunta îndurerata trecerea la cele vesnice, în noaptea de 13-14 decembrie, a economistului Costin Kiritescu, membru titular al Academiei Române.

Nascut în anul 1908, acad. Costin Kiritescu a urmat studiile universitare la Facultatea de Drept si la Academia de Înalte Studii Economice din Bucuresti, dupa care a facut un stagiu la Banca Nationala, la Dresdner Bank din Berlin si la Camera de Comert Germano-Româna. În 1934 a devenit doctor în filosofie si economie al Universitatii Friedrich- Wilhelm Humboldt din Berlin. A avut o bogata activitate profesorala, urmând toate treptele ierarhiei didactice la disciplinele de economie politica, politica economica, moneda, legislatie agrara, drept financiar. Din anul 1952 a predat cursurile de finante si relatii valutar-financiare internationale la Academia de Studii Economice din Bucuresti. A lucrat în cadrul Ministerului Finantelor, participând la lucrarile de aderare a României la Fondul Monetar International si la Banca Mondiala. A fost membru în Consiliul de administratie al Bancii  Nationale a României.

Bogata sa activitate stiintifica s-a concretizat în publicarea a peste 400 de studii si lucrari aparute în limba româna si în limbi de circulatie internationala. Amintim dintre acestea: Inflatia si combaterea ei; Geneza monedei; Aspecte ale problemelor monetare contemporane; Sistemul banesc al leului si precursorii lui( lucrare distinsa cu premiul P.S Aurelian al Academiei Române); Relatii valutar- financiare internationale; Un secol de framântari monetare; Idei contemporane în actiune.

A fost ales membru al Academiei Române în anul 1991 si titular în anul 1992.

12.12.2002

Academia Româna anunta cu profunda durere încetarea din viata, în ziua de 12 decembrie 2002, a juristului Ion Filipescu, membru titular al Academiei Române.

Nascut în anul 1927, acad. Ion Filipescu a facut studiile liceale la Bucuresti si apoi a urmat cursurile Facultatii de Drept si ale Facultatii de Economie Generala, obtinând titlul de doctor în anul 1961 si doctor docent în anul 1974. În 1950 a început cariera universitara ca preparator, apoi lector, conferentiar, profesor si decan la Facultatea de Drept din Bucuresti. Paralel a fost cercetator, cercetator principal si director la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Române. A desfasurat o bogata activitate stiintifica, preocuparile sale orientându-se cu precadere spre probleme de drept civil, dreptul familiei, drept international privat, dreptul comertului international, drept comunitar, drepturile omului, teoria generala a obligatiilor etc.,  domenii în care a publicat, singur sau în colaborare, peste 220 de lucrari, dintre acestea 38 de volume din care amintim: Dreptul familiei, spete si solutii din practica judiciara(1969); Tratat de dreptul familiei(1989;1997); Drept international privat(1991, 1997); Dreptul civil. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale(1996); Drept institutional comunitar european(1996); Dreptul civil. Teoria generala a obligatiilor(1997). A fost unul dintre autorii anteproiectului Codului civil si Codului familiei. În anul 1975 a fost distins cu premiul Simion Barnutiu al Academiei Române. De-a lungul anilor a avut o serie de functii de raspundere în organisme de profil din tara si de peste hotare.

A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1991 si titular în 1993.

07.09.2002

Academia Româna anunta cu durere trecerea la cele vesnice, în ziua de 7 septembrie 2002, a marelui lingvist Eugen Coseriu, membru de onoare    al Academiei Române.

Nascut în anul 1921 la Mihaileni, azi Republica Moldova, Eugen Coseriu si facut studiile liceale la Balti si pe cele universitare la Iasi, Padova si Milano. Si-a sustinut teza de doctorat în filologie, în 1944, cu tema Influenta poeziei epice medievale franceze si italiene asupra poeziei epice slave meridionale si în filosofie la Milano, în 1949, cu teza despre Ideile estetice în tarile romanice. Si-a început cariera universitara la Milano si a continuat la Montevideo, la Bonn si Frankfurt pe Main. Din 1963 s-a stabilit în Germania, unde a fost profesor titular de filologie romanica si lingvistica generala la Universitatea din Tubingen. Considerat ca unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii contemporane, Eugen Coseriu a elaborat o serie de teorii noi despre unele probleme fundamentale ale filologiei si istoriei limbii, a impus conceptul de  norma între limba ca sistem si aceea vorbita practic, contribuind la îmbogatirea metodologiei din disciplinele lingvistice. Cercetarile sale se remarca printr-o viziune filosofica, logica, estetica si culturala originala si rezultatele lor au fost publicate în lucrari de referinta ca: Sistema, norma, y habla; Sincronia, diacronia e historia; Pour un semantique diachronique structurale; Structure lexicale et enseignement du vocabulaire; Les universaux de la linguistique.

În semn de recunoastere a contributiilor sale stiintifice, Eugen Coseriu a fost ales membru al mai multor societati academice din Brazilia, Norvegia, Heilderberg si Chisinau ca si al Societatii Europene de Lingvistica Romanica. În anul 1991 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A participat la unele manifestari stiintifice , remarcabila fiind  contributia sa la  dezbaterea privind existenta unei asa-numite “limbi moldovenesti”, organizata,  în anul 1994,  în Aula Academiei Române. 
Dumnezeu sa-l odihneasca în pace.  

01.07.2002

Academia Româna anunta cu durere stingerea din viata, în ziua de  1 iulie, a medicului Pius Brânzeu, membru titular al Academiei Române.

Nascut în anul 1911 la Lugoj, acad. Pius Brânzeu a urmat cursurile Facultatii de medicina la Strasbourg, unde a si lucrat în anii studentiei, ajungând sef adjunct de clinica. Si-a sustinut doctoratul cu teza Contributions a l’etude anatomo-clinique des arterites obliterantes chronique des membres, pentru care a primit distinctia Louis Sencert. Revenit în tara, acad. Pius Brânzeu a fost, rând pe rând, conferentiar, profesor, director de clinica chirurgicala si rector al Institutului de Medicina din Timisoara. Si-a consacrat cercetarile cu deosebire asupra fiziologiei si terapeuticii chirurgicale în afectiunile vasculare, rezultatele fiind publicate în numeroase lucrari aparute, sub semnatura proprie sau în colaborare, în reviste stiintifice de prestigiu din tara si din strainatate cum sunt: Boala varicoasa, tromboza venoasa a membrelor inferioare, Angiografia în practica medicala. Cu multiple preocupari, acad. Pius Brânzeu a acordat o atentie aparte problemelor de etica profesionala în lucrari ca Simtul clinic si arta diagnosticului, Dincolo de bisturiu în chirurgie, Gândirea si îndemânarea în chirurgie. Calitatile remarcabile ale medicului chirurg au fost împlinite si în preocuparile pentru pictura, literatura pentru copiii si  memorialistica.

Membru al mai multor societati stiintifice din tara si strainatate, dr. Pius Brânzeu a fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1974 si titular în anul 1990.

27.06.2002

Academia Româna anunta cu profunda durere trecerea la cele vesnice, în ziua de 27 iunie 2002, a speologului si paleontologului  Constantin Radulescu (Costin), membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Speologie “Emil Racovita” al Academiei Române.

Nascut în anul 1932, Costin Radulescu a urmat cursurile Facultatii de Biologie ale Universitatii din Bucuresti si în 1963 si-a luat doctoratul cu teza Contributii la studiul anatomic comparativ al Artiodactylelor actuale si fosile din tara noastra si importanta acestora pentru stratigrafia Pleistocenului superior. Cercetator de o remarcabila vocatie, si-a consacrat viata investigatiilor în domeniul paleontologiei mamiferelor, publicând peste 130 de lucrari de specialitate, aparute în tara si în strainatate. Rezultatele studiilor în domeniul paleontologiei mamiferelor s-au concretizat în descrierea, pentru prima data, a peste 15 genuri, 25 de specii si 15 subspecii, fiind considerat ca unul dintre cei dintâi cercetatori români moderni ai micromamiferelor miocene pâna în Cuaternar. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1993.

Prin stingerea din viata a dr. Costin Radulescu comunitatea academica pierde un cercetator de exceptie si un om de o rara distinctie spirituala.
Dumnezeu sa-l odihneasca în pace.