24.06.2003

Academia Româna anunta cu durere trecerea la cele vesnice a prof.dr. ing. Aurelian Stan, membru de onoare al Academiei Române.

Nascut în anul 1910, prof. dr. ing. Aurelian Stan a absolvit Facultatea de Stiinte a Universitati din Cluj, specializat în matematica si, apoi a urmat cursurile Scolii Superioare de Fabricarea Armamentelor  în Franta si ale Facultatii de Electrotehnica din Institutului Politehnic din Bucuresti, devenind inginer electromecanic. În anul 1969 si-a sustinut teza de doctorat cu tema  Contributii la stadiul acustic în prezenta unui ecran. De-a lungul anilor a fost profesor de matematici, balistica si tehnica militara la Scoala de ofiteri de aviatie si de artilerie anitaeriana, la Institutul Politehnic, unde a fost sef al Catedrei de Mecanica, la Academia Militara, din ou la Institutul Politehnic din Bucuresti si, din 1975, profesor consultant al Universitatii din Bucuresti. În paralel a desfasurat o intensa munca de cercetare, aducând contributii originale în domeniul  vibratiilor, al acusticii salilor de spectacole, al infrasunetelor si al tehnicii militare. Rezultatele demersurilor sale stiintifice au fost publicate în peste 200 de lucrari, studii, comunicari, din care amintim: Mecanica tehnica, Combaterea zgomotelor si a vibratiilor, Omul în prezenta vibratiilor, Acustica moderna, important domeniu interdisciplinar, Acustica mediului înconjurator. Ca presedinte al Comisiei de Acustica a Academiei Româna a contribuit la promovarea studierii acestui domeniu, insistând pe importanta desfasurarii unor investigatii multi si interdisciplinare. Valoarea contributiilor sale stiintifice este atestata si de alegerea în diferite institutii de specialitate : vicepresedinte al Societatilor de Acustica din Europa, membru corespondent al Academiei de Stiinte din România si a fost distins cu Medalia de Argint al Societatii de Acustica Franceze. În anul 1993 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Prin moartea prof. dr. ing. Aurelian Stan, comunitatea stiintifica din România pierde unul dintre cei mai de seama specialisti, un model de înalta competenta si daruire pentru dezvoltarea cercetarii din acest important domeniu al stiintei si tehnicii contemporane.    
Dumnezeu sa-l odihneasca în pace.  
 

28.05.2003

Academia Româna anunta cu înfiorata durere stingerea din viata, în ziua de 28 mai 2003, a savantului Ilya Prigogine, laureat al Premiului Nobel pentru chimie, membru de onoare al Academiei Române.

Chimist si fizician belgian de origine rusa, Ilya Prigogine s-a nascut la 25 ianuarie 1917 si a absolvit Universitatea Libera din Bruxelles, sustinându-si teza de doctorat, în anul 1945,  cu tema Sistemul termodinamic al proceselor ireversibile. Începând cu anul 1946 a predat la Universitatea Libera din Bruxelles, unde a condus Institutele Internationale de Fizica si Chimie. Din 1967 a devenit director al Centrului de Chimie Fizica Teoretica de la Universitatea Austin din Texas(USA). Cercetarile sale au fost orientate îndeosebi catre studiul extinderii termodinamicii la procesele ireversibile si comportarii lor în conditii “departe de  echilibru.” Conceptele ce definesc conceptia sa sunt: sisteme disipative, departe de echilibru termodinamic, aotoorganizare, ordine prin fluctuatii, ireversibilitate si complexitate pe un traseu evolutiv de la stare la transformare. Este autorul unor lucrari de referinta în literatura de specialitate cum sunt: Introducere în termodinamice proceselor ireversibile(1955), Termodinamica chimica(1962, în colab.), Autoorganizarea în sistemele departe de echilibru. De la structurile disipative la ordinea prin fluctuatii(1977) Structura, stabilitate si fluctuatii(1977)  s.a.  Pentru rezultatele cercetarilor sale asupra proceselor termodinamice ireversibile si, îndeosebi, pentru teoria structurilor disipative a primit Premiul Nobel pentru chimie în anul 1977, fiind primul belgian distins cu acest premiu. În ultimii 25 de ani preocuparile sale au fost orientate catre aspectele filosofice ale stiintei contemporane, lucrarea Noua Alianta(1979), ca si altele, devenind  de referinta pentru gândirea secolului XX, anuntând timpul unor noi aliante, dintotdeauna închegate, multa vreme neîntelese, între istoria oamenilor, a societatilor, a cunostintelor lor si aventura de explorarea a naturii.

În semn de recunoastere a valorii întregii sale opere, Ilya Prigigine a fost ales membru al Academiei Americane de Stiinte si Arte, al Academiei Regale din Belgia si unor institutii stiintifice internationale. A fost ales membru corespondent strain al Academiei Române în anul 1965 si membru de onoare din strainatate în anul 1992. Memorabila ramâne conferinta Timpul, ca sageata a timpului   pe care  distinsul om de stiinta  a sustinut-o în mai 1994, în aula Academiei Române, o sinteza a conceptiei sale  din care redam: Daca universul începe printr-o instabilitate, nimic nu ne spune care sunt instabilitatile care se vor mai produce; noi nu suntem asemeni unui fruct care a cazut dintr-un pom si care nu poate decât sa putrezeasca. Universul ramâne în contact cu fortele care l-au creat si aceste forte continua sa actioneze, continua sa determine istoria incerta a viitorului.

Trecerea în eternitate a savantului Ilya Prigogine reprezinta o dureroasa pierdere pentru comunitatea academica din tara noastra si pentru aceea internationala, ramânând în memoria tuturor ca model de simbolica  alianta  între stiinta si filosofie.
Dumnezeu sa-l odihneasca în pace.  
 

Academia Româna anunta cu profunda durere trecerea la cele vesnice, în ziua de 24 martie, a prof. ing. Constantin Arama, membru titular al Academiei Române.

Nascut în 1919, acad. Constantin Arama a absolvit Scoala Politehnica din Bucuresti si, dupa o perioada de timp în care a fost inginer la Craiova, Bucuresti, Pitesti, a intrat în învatamântul superior ca profesor si apoi sef de catedra la Catedra de Motoare cu ardere interna de la Institutul Politehnic din Bucuresti. Paralel cu activitatea didactica, acad. Constantin Arama a desfasurat si bogata activitate de cercetare concretizata în  numeroase lucrari din care amintim: Combustibili lubrefianti pentru motoare; Cercetarea în domeniul constructiilor de masini; Economia de combustibili pentru automobile; Poluarea aerului de catre motoarele cu ardere interna: Reducerea poluarii si economicitate; Termotehnica.

A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1963 si titular în 1991, presedinte al Comisiei de termotehnica a Academiei Române, membru titular al Institutului de Ingineri mecanici din Marea Britanie si presedinte al Fundatiei MASTER.

Disparitia acad. Constantin Arama este o grea pierdere pentru comunitatea academica din tara noastra. 
Dumnezeu sa-l odihneasca în pace.