Academica - 2007 (201

În deschiderea acestui număr este publicată o sinteză a discursului de recepţie susţinut de acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, cu titlul “Drama satului şi a ţăranului român într-un secol de iluzii, dezamăgiri şi speranţe”. Este prezentată o amplă şi riguroasă analiză a triadei fundamentale sat-ţăran-pământ, aşa cum a fost în ultimul veac şi cu proiecţia în viitorul nostru european. După un excurs istoric în care sunt invocate nume ilustre la Liviu Rebreanu, Elena Văcărescu, Dimitrie Gusti, Lucian Blaga ş.a., este radiografiată starea agriculturii şi a satului după reforma din 1921, un “act legislativ fără precedent în legislaţia românească şi europeană, ca amploare, complexitate, consistenţă şi efecte economice şi sociale”. Urmează de după 1944, a “transformărilor socialiste” cu dramele care au zguduit satul românesc şi care au făcut ca acum să fie nevoie de “mulţi, foarte mulţi ani pentru o regenerare sănătoasă a comunităţii rurale româneşti”. Ca speranţa “revitalizării satului şi revigorare agriculturii” să fie împlinită este nevoie “de o adevărată politică de dezvoltare rurală a României aşezată atât pe o solidă educaţie a agricultorilor români, dar şi pe o puternică sprijinire financiară, bazată pe subvenţii şi credit agricol, cât şi pe o profundă cercetare, înţelegere şi susţinere a realităţilor ruralităţii româneşti din partea clasei politice diriguitoare.” În răspunsul său, acad. Valeriu Cotea, după sublinierea importanţei şi actualităţii temei discursului de recepţie, a menţionat numeroasele contribuţii ştiinţifice ale acad. Păun Ion Otiman, concretizate în 33 de cărţi, 340 lucrări ştiinţifice şi articole, 21 contracte de cercetare în România, 14 proiecte şi programe internaţionale, în conducerea unor echipe de cercetare internaţionale şi participarea la şapte proiecte europene TEMPUS, CEEPUS şi LEONARDO.

Un spaţiu amplu din revistă este consacrat dezbaterii “Populaţia României - încotro?” , prilejuită de apariţia studiului cu aceiaşi temă elaborat de Institutul Naţional de Cercetări Economice. Prefaţând grupajul de comunicări, acad. Ionel Haiduc, afirmă că “Tranziţia la statul de drept şi la economia de piaţă s-a făcut nu numai cu un ridicat cost economic pentru populaţie, ci şi printr-un cost demografic car vizează generaţiile viitoare”. Care este valoarea acestui “cost”, care va fi evoluţia viitoare şi ce anume ar trebui întreprins ca aceasta să fie una favorabilă se poate afla din articolele semnate de Vasile Gheţău - “Declinul demografic şi viitorul populaţiei României” -, Mihai Horga - “Populaţia României în context european” -, Paul Păcuraru - “Natalitatea, problemă de căpătâi a României” -, Mircea Ciumara - “Întărirea politicii economice româneşti” -, Mircea Maliţa - “Consolidarea relaţiilor dintre demografie şi educaţie” şi Daniel Dăianu - “Statul şi politica de creştere a natalităţii populaţiei”. Concluzia formulată de Vasile Gheţău: “România are nevoie de o politică familială elaborată cu multă grijă şi responsabilitate, clar, stabilă, orientată spre perspectivă, care să nu urmărească efecte imediate (necontrolabile în anumite dezvoltări şi implicaţii) şi care să întrunească consensul clasei politice, al societăţii civile, al opiniei publice şi al specialiştilor.”

Următoarea secţiune este consacrată împlinirii a 800 de ani de la naşterea poetului sufit Mawlana Jalaluddin Rumi, “muftiu şi un predicator, un poet de un rar talent şi de o mare putere spirituală”, cum îl caracterizează acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române. Despre lumea în care a trăit şi creat, despre valoarea inestimabilă a operei sale care străbătând secolele îşi menţine nealterată actualitatea mesajului său care este unul al armoniei, dialogului, iubirii, îngăduinţei şi al păcii, scriu Cihan Okuycu, Luminiţa Munteanu, Irina Vainovski-Mihai şi George Grigore. Doar un singur exemplu: “Dumnezeu i-a spus Iubirii: Dacă nu pentru frumuseţea ta, atunci pentru ce aş lua seama la oglinda existenţei? Lumea este întocmai unei oglinzi ce arată desăvârşirea Iubirii.”

La un secol de la naştere, silvicultorul Ion Vlad a fost omagiat de comunitatea academică, prilej de a dezbate o problematică de actualitate, câtă vreme, cum apreciază Victor Giurgiu, el a anticipat “directive actuale referitoare la gestionarea durabilă a pădurilor, directive adoptate acum pe plan internaţional”. În acelaşi spirit, sunt scrise şi articolele semnate de Ion Florescu - “Ion Vlad - Tratamentele şi reconstrucţia ecologică a arboretelor” -, Dan Ioan Aldea şi Gh. Mohanu - “Recunoştinţa silvicultorilor români” şi Valeriu-Norocel Nicolescu - “Concepţii şi tehnologii pentru reconstrucţia ecologică a pădurilor deteriorate din Europa”.

În rubrica “In memoriam” sunt evocate personalităţile membrilor Academiei Române care s-au stins din viaţă: Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare al Academiei Române, în articolul semnat de Pr. prof. Dumitru Popescu, membru de onoare al Academiei Române; prof. Răzvan Givulescu, membru de onoare al Academiei Române despre care scrie prof. Ion Mârza şi acad. Cristofor Simionescu, amintit cu emoţie de discipolul său de Virgil Bărboiu.
Ultimele pagini ale revistei sunt consacrate obişnuitelor rubrici “Viaţa Academică” şi “Noi apariţii la Editura Academiei Române”.

2006