Nr. 75-76 iunie-iulie 2008, Anul XVIII (212-213)

Academia Română a participat la elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă, ajunsă în faza unui document supus dezbaterii publice înainte de a fi aprobat de Parlament. În mesajul adresat de primul ministru Călin Popescu Tăriceanu cu prilejul lansării în dezbatere publică a Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă , cu care se deschide actualul număr al revistei, se subliniază: „România are nevoie, poate mai mult decât oricând, de definirea unui model de dezvoltare sănătoasă pentru cetăţenii ei, pentru generaţiile actuale şi pentru cele ce vor veni, pentru economie şi pentru mediul înconjurător. Dezvoltarea durabilă este un model de dezvoltare ce vizează echilibru între calitatea vieţii (echitatea socială intra şi inter-generaţională), creşterea economică şi prezervarea mediului pe termen mediu şi lung, fără creşterea consumului de resurse naturale dincolo de limitele suportabilităţii”. După trasarea unor dimensiuni principale ale Strategiei, primul ministru a afirmat: „Pentru ca acest document să devină un real model de aplicabilitate practică, trebuie în primul rând asumat de întreaga societate şi de toate forţele politice…Vremurile s-au schimbat şi trebuie să avem o atitudine pro-activă.” În continuare, sunt publicate articolele „Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă, o şansă pentru viitorul României” de Attila Korodi, ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, „Revizuirea Strategiei de Dezvoltare Durabilă – România 2013-2020-2030” de Jan Sand Sorensen, rezident reprezentativ al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi „spre un nou model de dezvoltare” de Călin Georgescu, director al Centrului pentru Dezvoltare Durabilă.

O secţiune consistentă a revistei este dedicată centenarului Şerban Ţiţeica în care semnează Sergiu Nistor, secretar general al Comitetului Naţional Român pentru UNESCO, acad. Radu Voinea, Mircea Iosifescu, Oliviu Gherman, Mihai Bălănescu şi Dorel Bucurescu.

Din secţiune „Opinii şi dezbateri” semnalăm articolul „Ce înseamnă ştiinţa astăzi”, semnat de acad. Mihai Drăgănescu, în care după o panoramare a ştiinţei contemporane, autorul ajunge la concluzia că „informaţia este de fapt cel de al treilea gigant al ştiinţei după Newton şi Galilei”. Tot aici, acad. Radu Voinea scrie despre concepţia lui Costin Neniţescu privind cercetarea fundamentală. Prof. Ion Bulei, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, prezintă pe larg preocupările ştiinţifice ale acestui Institut între care reţinem organizarea şi stimularea cercetării în domeniul teoriei sociale, a doctrinelor şi sistemelor politice contemporane şi al relaţiilor internaţionale.

La secţiunea „Preocupări contemporane” reţinem articolele „Cercetarea ştiinţifică în spaţiul european”, de Emilian Em. Dobrescu şi „Dicţionarul Tezaur al Limbii Române în format digital” de Dan Cristea. Răsfoind pagini de istorie, Ioan-Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Române evocă, la împlinirea a 90 de ani de la Marea Unire, membrii ai Academiei Române din provinciile aflate sub stăpâniri străine concluzionând în convingerea lor „Academia a simbolizat şi chiar a făurit România înainte ca ea să existe efectiv pe hartă, s-au mândrit decent şi sfios cu asta, au trăit şi au murit cu ţara întregită «în cuget şi simţiri». Nu avem noi dreptul să contestăm această convingere a lor, dimpotrivă trebuie s-o cunoaştem şi s-o respectăm”. Tot aici Vasile Tomescu semnează articolul „George Enescu şi universul culturii” iar Petre Dan Străuleşti prezintă „Constantin Rădulescu-Motru şi Mesajele Tronului”.

La rubrica „Cronică” atrage atenţia precizările făcute de acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, privind recuperările patrimoniului Academiei Române. Tot aici se poate citi un calendar al manifestărilor academice din lunile iunie-iulie. Ca de obicei, sunt prezentate noile apariţii la Editura Academiei Române şi lucrări ale membrilor Academiei Române publicate la alte edituri.